Biserica fortificată de la Cârţa

Moara de apă din Tulgheș a fost construită din lemn în anul 1875, iar astăzi încă este în stare de funcţionare. Joagărul este un ferăstrău cu mai multe pânze drepte, verticale, care funcționează cu o mișcare alternativă, fiind acționat de forța apei curgătoare prin intermediul unei roți de apă. Complexul Moara de apă şi Joagărul din Tulgheș a fost declarat monument istoric, cu codul HR-ll-m-B-12991 şi este cuprins în Catalogul Monumentelor şi Ansamblurilor de Arhitectură incluse în Patrimoniul Cultural Naţional la poziţia 21.B0268. Surse text și foto: http://www.cesavezi.ro/; http://www.ana-iorga.ro/

Jézuskiáltó, înseamnă, în traducere directă, „Strigarea lui Isus”, deoarece, conform unei legende locale, de aici ar fi reușit localnicii să înfrângă tătarii. Ecoul locului răsună departe în vale, de aceea localnicii au strigat de aici numele lui Isus, iar tătarii auzind sunetele terifiante au crezut că se vor confrunta cu o armată numeroasă în fața cărora nu puteau avea sorți de izbândă. Crucea situată la 537 m altitudine a fost ridicată de Biserica Romano-Catolică pe locul unei cruci de lemn, care păzea orizontul de zeci de ani. Crucea și placa comemorativă păstrează amintirea și numele celor 144 de eroi căzuți la datorie în primul război mondial. Surse: http://www.legendarium.ro/jezus-kialto https://hu.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9kelykereszt%C3%BAr http://keresztur.ro/index.php/hu/varosunk/varostoertenet Surse imagini http://www.magasbol.ro/index.php/telepuelesek/varosaink/78-szekelykeresztur https://www.facebook.com/magasbolszekelyfold/

Mausoleul eroilor este situat pe şoseaua Topliţa-Borsec, la ieşirea din localitatea Topliţa. A fost construit din iniţiativa Societăţii „Cultul Eroilor “ şi a fost inaugurat în anul 1925. La baza mausoleului se găseşte osuarul ce adăposteşte osemintele a 771 de militari români căzuţi în această regiune în bătăliile anului 1918. Dintre aceştia, 25 sunt identificaţi şi au fost depuşi în firide individuale, iar 746, neidentificaţi, au fost depuşi în osuar. Pe zidurile construcţiei se află montate 18 plăci de marmură albă şi neagră pe care sunt înscrise numele unor eroi români. Sursa foto:https://once.mapn.ro/, Georgeta Maiorescu

Este opera sculptorului Szervátiusz Jenõ si a fiului sau, Tibor (1972-74). Monumentul este sculptat dintr-o stanca de 3 metri inaltime, 1 m latime, avand greutatea de 8 tone, adusa aici de pe muntele Harghita, pe care sunt reprezentate personajele din operele lui Tamási: Magdó, tanarul indragostit din piesa „Énekes madár”, „Jégtörõ Mátyás si diavolul”, din nuvela „Ördögváltozás Csíkban” si tanarul pastor din Trilogia Ábel, opera de baza a scriitorului.

Biserica se află în partea de nord-est a satului. A fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic, prezent în zilele noastre doar în trei sanctuare. Biserica a ajuns la forma actuală în urma restaurării din anul 1806, când s-a făcut trecerea la stilul baroc, nava a fost lungită şi a fost turnat un nou tavan. Atunci a fost construit și turnul bisericii. O piesă valoroasă din biserică este altarul său artistic cu aripi, care a fost realizat în anul 1510. În anul 1914 a ajuns în Muzeul Național al Ungariei, iar în prezent poate fi văzut în expoziția permanentă a Galeriei Naționale a Ungariei. Clopotele bisericii monument istoric au fost turnate în prima parte al secolului al XVI-lea spre cinstirea Sfântului Duh, cel mic de exemplu este sfințit în cinstea Sfântului Antoniu de Padova. Lângă biserică, se află o atracție aparte - cel mai bătrân copac al Scaunului Ciuc care este cunoscut în zonă ca teiul din Leliceni. Copacul de 500 de ani a câștigat în mod justificat primul loc în concursul european Copacul Anului în anul 2010. Sursă text și foto: http://virtualisszekelyfold.ro

Originea mai veche a bisericii este indicată de două date inscripționate în piatră: anul 1230 inscripționat deasupra ferestrei de vest a zidului extern al sacristiei și anul 1247 inscripționat în piatra integrată în construcția gardului bisericii. Biserica de azi are închidere poligonală, cu absidă frumoasă, cu navă modificată în stil baroc și cu un turn construit la sfârșitul secolului 18. Sanctuarul și-a păstrat caracterul gotic, colțurile sunt sprijinite cu contrafort lăcrimar, ferestrele gotice cu dantelă, boltă sprijinită pe buiandrug. Pe zidul de nord al sanctuarului se găsește, undeva sus, o casetă pentru monstranță. Pe fațada holului construit în partea de sud a bisericii poate fi văzut un relief cu Sfânta Treime. Pe zidul de nord al navei a fost descoperită recent o parte dintr-o pictură murală care reprezintă scena de luptă din legenda Sfântului Ladislau. Pe partea de nord a sanctuarului au descoperit și alte picturi murale. O pictură care reprezintă figura mare a unui călăreț este probabil o creație din secolul al XVII-lea. Sursă text și foto: http://virtualisszekelyfold.ro/

Simbolul caracteristic al trecutului social și economic al regiunii este moara, respectiv maşinăriile care utilizează puterea apei. În regiune pot fi găsite urmele mai multor mori de apă, dar puţine dintre ele sunt operaţionale. Din ce în ce mai multe așezări din secuime recunosc faptul că morile de apă vechi chiar de o sută de ani pot fi utile și în zilele noastre - în special ca atracţii turistice, pentru că aceste ”mașinării miraculoase” sunt într-adevăr interesante și trezesc curiozitatea oamenilor. Moara Tinka, care a fost construită în 1890 și care în prezent este monument istoric, face posibil ca cei interesaţi să îi cunoască funcţionarea și elementele constitutive, ca să afle modul în care strămoșii au utilizat puterea fluxului de apă al pârâului Békény, care mișcă roata de moară și macină din bobul de grâu făină. Moara Tinka în prezent are valoare muzeală, dar și funcţională. În fiecare an evenimentele organizate în curtea Morii Tinka din Gheorgheni, când fiecare vizitator poate să arunce o privire și să afle secretele de funcţionare a morii și secretele diverselor meserii populare, au un mare succes.

Moara de vânt din Călugăreni este un monument de importanță locală. Clădirea din secolul al XIX-lea este unică în județul Harghita. O altă curiozitate este faptul că în vremea aceea a fost construită lângă ea o moară de apă. Monumentul și-a schimbat proprietarul în 2001, iar noul proprietar a transformat clădirea într-o manieră romantică. Clădirea cu două nivele în formă de cerc este acoperită cu șindrilă. Zidurile de piatră de la nivelul inferior sunt împărțite de ferestre simple cu închidere pătrată, iar la nivelul superior al zidurilor este doar o fereastră semicirculară. Moara de vânt, considerată o curiozitate în împrejurimi, nu funcționează din secolul XIX, este doar o atracție specială al regiunii.

Biserica romano-catolică din Racu se află la marginea satului Gârciu. Situarea bisericii la marginea a două sate se explică cel mai probabil prin aceea că a fost construită iniţial ca o biserică a mai multor sate, mai multe exemple asemănătoare putând fi date în acest sens.  Biserica a fost construită în secolul al XVIII-lea. Bolţile în cruce și structura cu formă de portic din faţa intrării de sud cu arcade au fost construite în 1758, când biserica a fost reconstruită în stil baroc. Clădirea este înconjurată de un zid de protecţie cu formă neregulată, datat în secolul al XVII-lea, iar intrarea acestuia are faţadă arcuită în stil baroc. Turnul bisericii este unic în toată regiunea datorită desenelor, care reprezintă simboluri păgâne, ceea ce a determinat o posibilă datare a bisericii în sec. XII-XIII. Însă cercetările recente pun sub semnul întrebării această ipoteză și sprijină cu dovezi originea desenelor din secolul al XVII-lea. Vizitele individuale și de grup la biserică pot fi organizate pe bază de programare la numărul de telefon +40 744 664 386. Sursă text și foto: http://virtualisszekelyfold.ro/