.png?locale=ro)
Despre
Comuna Păuleni-Ciuc este situată la marginea estică a bazinului Ciucului, la nord de Șumuleu Ciuc, învalea pârâurilor "Aracs" și "Nyír". La o înălțime de aproximativ 740 de metri deasupra nivelului mării, este situată la o distanță de doar 5 kilometri de municipiul Miercurea Ciuc. Până la sfârșitul anului 1989 a fost cunoscută de fapt ca o comună periferică.
Păuleni-Ciuc ca centrul comunei încă mai controlează alte două sate: Delnița și Șoimeni.
În comună s-au dezvoltat meșteșuguri bogate, celebrele covoare de lână din Ciuc fiind țesute aici.
Conform înregistrărilor, femeile de aici țeseau rasa monahală și covoarele pentru ordinul de călugari din Șumuleu-Ciuc. La început covoarele secuiești vopsite au fost realizate sub influență turcă.
Conform înregistrărilor, femeile de aici țeseau rasa monahală și covoarele pentru ordinul de călugari din Șumuleu-Ciuc. La început covoarele secuiești vopsite au fost realizate sub influență turcă.
Știm despre îmbrăcămintea tradițională a locuitorilor de aici că atât bărbații, cât și femeile purtau lenjerie și haine realizate acasă, materiile prime fiind cânepă, in și lână.
Bărbații purtau cămăși, pantaloni, iar femeile purtau cămăși și fustă. Îmbrăcămintea de iarnă a fost confecționată din lână. Pe timpul sărbătorilor de iarnă, au purtat o haină de piele de oaie, o pelerină și o fustă cu dungi roșu-maro-negru. Bărbații purtau jachete gri sau negru și ciorapi albi, cu o pălărie sau o șapcă de piele de oaie pe cap. Decorațiunile cu șnur de culoarea roșu, gri și negru au prezentat rangul purtătorului. Nobilii, husarii aveau decor cu șnur roșu, soldații aveau șnur negru, iobagii purtau ciorapi decorați cu șnur negru.
Zona este vizitată de numeroase turiști, în special în timpul Rusaliilor de la Șumuleu Ciuc, când zeci de mii de credincioşi catolici se adună la basilica din Şumuleu să se închine la statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pelerinajul se repetă an de an din secolul XV.
Şumuleu a primit statutul de loc de pelerinaj încă din anul 1444 de la Papa Eugen al IV-lea, pentru a-i ajuta pe călugării franciscani de aici în demersul lor de a construi o nouă biserică în locul în care cultul Sfintei Fecioare adună laolaltă în mod constant credincioşii din localităţile din împrejurārimi.
Cert este că an de an se adună zeci de mii de credincios în sâmbăta rusaliilor, pentru a se închina în faţa statuii Maicii Domnului.
Bărbații purtau cămăși, pantaloni, iar femeile purtau cămăși și fustă. Îmbrăcămintea de iarnă a fost confecționată din lână. Pe timpul sărbătorilor de iarnă, au purtat o haină de piele de oaie, o pelerină și o fustă cu dungi roșu-maro-negru. Bărbații purtau jachete gri sau negru și ciorapi albi, cu o pălărie sau o șapcă de piele de oaie pe cap. Decorațiunile cu șnur de culoarea roșu, gri și negru au prezentat rangul purtătorului. Nobilii, husarii aveau decor cu șnur roșu, soldații aveau șnur negru, iobagii purtau ciorapi decorați cu șnur negru.
Zona este vizitată de numeroase turiști, în special în timpul Rusaliilor de la Șumuleu Ciuc, când zeci de mii de credincioşi catolici se adună la basilica din Şumuleu să se închine la statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pelerinajul se repetă an de an din secolul XV.
Şumuleu a primit statutul de loc de pelerinaj încă din anul 1444 de la Papa Eugen al IV-lea, pentru a-i ajuta pe călugării franciscani de aici în demersul lor de a construi o nouă biserică în locul în care cultul Sfintei Fecioare adună laolaltă în mod constant credincioşii din localităţile din împrejurārimi.
Cert este că an de an se adună zeci de mii de credincios în sâmbăta rusaliilor, pentru a se închina în faţa statuii Maicii Domnului.
Există nenumărate activități pentru ca drumețul să își petreacă timpul aici. La cerere, localnicii organizează plimbări cu căruța și călărie, vizită la stână, dansuri populare și acces la observatoare de animale sălbatice. Mai mult decât atât, aici pot fi învățate secretele preparării cozonacului secuiesc sau a țesutului de covoare. Iar pentru timpul petrecut aici, localnicii pot oferi cazare excelentă. Locuitorii harnici și muncitori din Păuleni-Ciuc, Șoimeni și Delnița își întâmpină întotdeauna prietenii și oaspeții.